Epistola catre Evrei ofera aceste cuvinte puternice, vitale pentru toti credinciosii:

“De aceea, fraţi sfinţi, care aveţi parte de chemarea cerească, aţintiţi-vă privirile la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus, care a fost credincios Celui ce L-a rânduit, cum şi Moise a fost credincios în toată casa lui Dumnezeu.” (Evrei 3:1-2).

Cuvintele “care aveţi parte de chemarea cerească” pur si simplu înseamna ca noi auzim cum ne cheama cerul. Chiar acum, cerul cheama oameni care sa nu traiasca pentru lume, ci care sa se trezeasca în fiecare dimineata si sa auda cum Isus îi cheama la El Insusi. Ei privesc la tot ce îi înconjoara si plang în sinea lor: “Isus, inima mea nu este aici, viitorul meu nu este aici. Nimic din aceasta lume nu ma multumeste. Doar Tu singur, Doamne, Tu esti viata mea!”

Cred ca astazi multi din Trupul Domnului Hristos cu adevarat nu sunt legati de nimic pe acest pamant. Poti sa le iei serviciile, casele, conturile în banca, totul, sa ramana doar cu hainele de pe ei, si tot l-ar iubi pe Dumnezeu din toata inima. Dar fidelitatea fata de Dumnezeu nu inseamna numai vointa de a pierde totul de dragul Lui. De fapt, Scriptura spune ca putem sa ne dam trupurile sa fie arse pe rug ca marturie, dar fara motivul adevarat, fara dragoste în inima noastra, vom muri în zadar (vezi 1 Corinteni 13:3).

Unii cred ca fidelitatea fata de Dumnezeu înseamna a trai fara pofte sau a avea o victorie neincetata asupra obiceiurilor pacatoase. Altii cred ca înseamna a citi neincetat Biblia, a te ruga, a darui si a merge regulat la biserica, în timp ce altii cred ca inseamna a face fapte bune sau a te pastra curat evitand tot ce este rau. Aceste lucruri în ele însele nu ne fac fideli fata de Dumnezeu. Poate întrebi: “Vrei sa spui ca toata stradania mea contra pacatului, toata servirea mea sfanta pentru Dumnezeu, plansul în rugaciune, toate aceste nu sunt considerate credinta? Daca toate aceste nu înseamna a fi credincios, atunci ce sunt?

Toate aceste lucruri minunate sunt intradevar poruncite in Cuvant si noi le vom face daca suntem credinciosi, dar ele însele nu constituie fidelitate. Fidelitatea fata de Dumnezeu este imposibila daca nu izvoreste dintr-o inima fidela. Este o declaratie simpla la prima vedere si totusi una pe care nu trebuie sa o trecem cu vederea daca suntem fideli lui Dumnezeu: nu putem înseta dupa Domnul Isus daca permitem necredintei sa prinda radacina în inima noastra.

Necredinta, chiar în cea mai usoara forma, însemana ura fata de Dumnezeu. Ea îimpidica lucrarea lui Dumnezeu în noi si este pacatul care zace în spatele a tot ceea ce ne departeaza de Dumnezeu. Putem fi despuiati de toate posesiunile noastre lumesti si sa tanjim în inima noastra dupa venirea Domnului Isus. Putem sa auzim predici puternice, sa cantam glorie lui Dumnezeu în casa Lui si sa devoram Cuvantul lui Dumnezeu în fiecare zi. Daca nu ne rugam: “O, Doamne, lasa-ma sa aud vocea Ta în omul meu dinauntru; lasa-ma sa cred ca pot aplica Cuvantul Tau si ca va deveni viata pentru mine”, atunci toate celelalte nu vor avea efect.. Cuvantul pe care îl auzi trebuie sa fie îmbinat cu credinta; “...dar Cuvântul care le-a fost propovăduit, nu le-a ajutat la nimic, pentru că n-a găsit credinţă la cei ce l-au auzit” (Evrei 4:2). Sa adancim aceste cuvinte: daca nu combinam ceea ce citim si auzim cu credinta, atunci nu are nici o valuare pentru noi.

Versetul de la inceputul acestui mesaj spune ca Domnul Isus I-a fost fidel lui Dumnezeu exact la fel cum a fost si Moise. In ce fel a fost masurata fidelitatea lor? Cum a fost Isus si Moise deplin fideli in toate lucrurile? Ei au fost considerati fideli fiindca niciodata nu s-au îndoit de cuvantul Tatalui ceresc adresat lor. Ei au stiut ca ceea ce spus Dumnezeu va face, si El a facut într-adevar.

Fidelitatea înseamna atunci cand crezi pur si simplu sa Dumnezeu Isi va tine Cuvantul. In acest sens, si Isus si Moise “au păstrat până la sfârşit încrederea nezguduită de la început” (Evrei 3 :14). Ei nu au avut suisuri si coborasuri, o credinta astazi aici si maine altundeva. Credinta lor a fost nezdruncinata pana la sfarsit. Si la fel cum Domnul Isus S-a dovedit fidel în incredera Sa în Tatal, noi care alcatuim acum Casa Lui ne vom avea fidelitatea masurata dupa acelasi standard: “Hristos este credincios[fidel] ca Fiu, peste casa lui Dumnezeu. Şi casa Lui suntem noi, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea nezguduită şi nădejdea cu care ne lăudăm” (Evrei 3:6).

David Wilkerson

http://www.youtube.com/watch?v=cgwGiF0-mlE